— Constatarea faptului că rămâseseră singuri. Totodată, se menţine tăcută, însă cel care
sparge gheaţa se dovedeşte a fi chiar el, motiv pentru care, la auzul acelei remarci, capul şi-l înclină uşor, colţul gurii parcă persistându-i în arcuire. „Aşa am zis?” rosteşte sub o tonalitate
